Declarația făcută de primarul comunei Smeeni, Andrei Ion, ar trebui să îngrijoreze orice cetățean care încă mai crede în ideea de administrație modernă, transparentă și independentă politic. În încercarea de a se apăra în fața unor critici, edilul a spus, cu o sinceritate dezarmantă, că proiectele și investițiile de 25 de milioane de euro din ultimii ani au fost realizate „cu ajutorul domnului Ciolacu”.
Această frază, aparent banală, spune totul despre modul în care PSD a transformat administrația publică într-un sistem de dependență feudală: localitatea nu se dezvoltă pentru că există programe naționale, fonduri europene, strategii județene sau o echipă de profesioniști în primărie. Se dezvoltă doar dacă „ajută” Marcel Ciolacu.
Un model toxic de guvernare
Când un primar recunoaște public că destinul unei comune depinde de un singur om, discutăm despre:
- lipsa de autonomie administrativă,
- capturarea instituțiilor,
- condiționarea investițiilor de obediență politică,
- un model de distribuire discreționară a fondurilor publice.
Cu alte cuvinte, nu mai vorbim despre administrație. Vorbim despre clientelism, despre un sistem în care un lider politic decide arbitrar cine primește bani și cine nu, în funcție de culoarea politică.
Într-o Românie normală, investițiile publice sunt acordate pentru nevoi reale și sunt gestionate prin programe transparente. În România lui Ciolacu, primarii ajung să declare public că dezvoltarea lor depinde de „ajutorul” unui singur om, nu de capacitatea instituțiilor.
Fondurile publice nu sunt „darurile” unui politician
Trebuie spus apăsat:
niciun euro, niciun leu din investițiile unei comune nu provine din buzunarul lui Marcel Ciolacu.
Sunt bani publici, bani ai tuturor românilor, bani europeni atrași prin programe deschise tuturor administrațiilor.
Faptul că un primar afirmă, cu mândrie, că are acces la finanțări „cu ajutorul” unui politician demonstrează că sistemul este strâmb. Demonstrează că investițiile nu sunt acordate după criterii profesionale, ci după criterii de partid. Asta înseamnă, de fapt, șantaj politic: dacă ești cu noi, primești; dacă nu, rămâi pe dinafară.
PSD întreține dependența. Oamenii plătesc factura.
Situația din Smeeni nu este un caz izolat, ci o oglindă a modului în care PSD guvernează România de 30 de ani: prin rețele de influență, favoruri politice și administratori transformați în agenți electorali ai baronilor locali.
Recunoașterea publică a primarului nu este doar o gafă. Este o confirmare oficială a felului în care s-a construit monopolul politic al PSD în Buzău: prin control asupra instituțiilor, asupra fondurilor și asupra primarilor.
Cetățenii merită respect, nu dependență politică
Comuna Smeeni – ca orice localitate din România – nu trebuie să depindă de „bunăvoința” unui politician.
Trebuie să depindă de lege, de programe transparente și de munca administrativă profesionistă.
Declarația primarului Andrei Ion ne arată însă că PSD a învățat un singur mod de a conduce: control total, dependență totală, meritocrație zero.
